la-Turda.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii turdenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Municipiul Turda

Agerpres

 

Municipiul Turda este situat în partea de nord a Câmpiei Turzii, la poalele prelungirilor de sud-est ale Dealului Feleacului, la 330-350 m altitudine, pe stânga râului Arieș, la 30 km sud-est de Cluj-Napoca (reședință de județ).

Cele mai vechi urme de locuire omenească în zonă aparțin comunităților musteriene de vânători din Paleoliticul mijlociu.

Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul actualului oraș au scos la iveală vestigiile unei așezări dacice cunoscută sub numele de Potaissa (Potabissa sau Potavissa), devenită imediat după constituirea provinciei romane Dacia, unul dintre cele mai importante orașe romane și principal centru militar al Daciei Superior, aflat pe drumul dintre Apulum (azi Alba Iulia) și Porolissum (azi satul Moigrad, județul Sălaj). La geograful Ptolemeu o găsim amintită sub numele Patreuissa. Localitatea daco-romană care se dezvoltă aici după anul 106 va deveni unul dintre principalele centre urbane ale provinciei Dacia.

În anii 166-167, la Potaissa a fost adusă Legiunea a V-a Macedonica, împaratul Marcus Aurelius întărind astfel apărarea Daciei nordice. Ca urmare a dezvoltării economice, a accelerării procesului de urbanizare și creșterii numărului de cetățeni romani așezării i-a fost acordat statutul juridic de oraș. Mai multe inscripții păstrează numele orașului în forma Municipium Septimium Potaissense, iar împăratul Septimius Severus, care a domnit între anii 193-211, i-a acordat apoi rangul de colonie și dreptul italic. În perioada stăpânirii romane la Potaissa se exploata sarea.

Viața în această așezare a continuat neîntrerupt și după abandonarea Daciei de către romani (271/275).

Prima menționare a localității Turda datează din 1075 (Castrum Turda), în legătură cu unele privilegii legate de exploatarea sării de aici. În documente din anii 1202-1203 și 1323 este pomenită "cetatea Turda" pe vatra actualului oraș.

Cea dintâi adunare obștească din Transilvania a fost ținută în apropierea Turzii în 1238, în timpul voievodului Roland Borșa. Treptat aceste adunări s-au transformat în adunări periodice cu caracter judiciar, în care rolul principal îl juca nobilimea din comitatele transilvănene și care se țineau anual sau de două ori pe an, de obicei lângă Turda.

La războiul țărănesc din 1514 condus de Gheorghe Doja au participat și locuitori ai Turdei.

În 1542, la Turda, s-a întrunit o Dietă în cadrul căreia s-au pus bazele organizării politice și administrative ale principatului autonom al Transilvaniei, creat în 1541 sub suzeranitate turcă.

Una dintre sursele prosperității economice a Turzii a continuat să fie în Evul Mediu exploatarea sării. În 1550, Georg von Reichersdorf, notarul Sibiului, secretar regal și consilier al lui Ferdinand I de Habsburg, consemna în lucrarea sa ''Chorographia Transilvaniae'' că Turda este unul dintre principalele centre de exploatare a sării din Transilvania.

Deși în lupta de la Guruslău, din 3/13 august 1601, voievodul Mihai Viteazul și generalul Gheorghe Basta au luptat împreună împotriva oștilor lui Sigismund Bathory, pe care l-au înfrânt, reușind să cucerească Transilvania, ulterior între cei doi au apărut neînțelegeri. La 9/19 august 1601, Mihai Viteazul este ucis în tabăra de pe Câmpia Turzii, de mercenari valoni, din ordinul lui Gheorghe Basta.

La sfârșitul secolului al XVII-lea, în Transilvania s-a instaurat stăpânirea habsburgică. Răscoala antihabsburgică condusă de Francisc Rakoczi a cuprins în 1703 și părțile Turzii, orașul fiind ocupat de partizanii lui Rakoczi.

În timpul Revoluției de la 1848, la marea adunare națională a românilor de la Blaj, din 3/15-5/17 mai 1848, au participat și locuitori ai satelor din împrejurimile Turzii.

La sfârșitul Primului Război Mondial, în contextul destrămării Imperiului austro-ungar, în noiembrie 1918 a fost constituit Consiliul Național Român al comitatului Turda, în frunte cu Al. Rațiu și I. Boieriu, iar apoi Consiliile Naționale de plasă și comunale, noile organe de conducere asumându-și atribuțiile politico-administrative la nivelurile respective.

În perioada interbelică, orașul Turda a cunoscut o puternică dezvoltare industrială. Tot în această perioadă au apărut preocupări pentru valorificarea potențialului balneoclimateric al orașului, primele amenajări ale zonei Băile Sărate datând din jurul anului 1930. 

Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, zona de nord-est a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste, iar în septembrie, la Turda, au avut loc mari demonstrații de protest împotriva acestui act.

În cel de-Al Doilea Război Mondial, după ce la 23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei naziste și s-a alăturat Coaliției Națiunilor Unite, în orașul Turda și zona din jur au urmat săptămâni de aprige confruntări ale forțelor angajate în operațiunile militare. La 15 septembrie 1944, regimentul 14 dorobanți "Roman" a reușit să realizeze un cap de pod peste Arieș, la nord de satul Poiana. Între 5 septembrie-4 octombrie 1944, în această zonă, Armata Română a purtat lupte grele pentru respingerea ofensivei hitleristo-horthyste. La luptele de aici au participat trupele de infanterie românești ale Diviziilor 7 și 18, orașul Turda fiind eliberat la 4 octombrie 1944.

Turda a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La recensământul populației din anul 2011 municipiul Turda avea 47.744 locuitori.

Între monumentele istorice ale Municipiului Turda se numără: ruinele unei cetăți din piatră (Cetatea secuilor), datând din secolul al XII-lea; biserica fortificată ''Turda Veche'' — azi biserică reformată — construită în perioada 1400-1494, în stil gotic, cu transformări baroce din 1800, cu un turn de 60 m înălțime, de factură gotică, ridicat în 1904-1906; Biserica Reformată ''Turda Nouă'', zidită în perioada 1500-1504 în stil gotic; Biserica Romano-Catolică, construită în perioada 1498-1504, în stil gotic; Monumentul lui Mihai Viteazul, operă a sculptorului Marius Butunoiu, inaugurat la 8 mai 1977 (cu prilejul sărbătoririi unui secol de la proclamarea independenței de stat a României); Palatul Voievodal (secolele XV-XVI), cu elemente arhitectonice gotice și renascentiste, în care aveau loc Dietele Transilvaniei ș.a.

Municipiul Turda este și un important centru turistic. Aici se află o stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, cu climat sedativ, indicată în tratarea afecțiunilor reumatismale, neurologice periferice, cardiovasculare, dermatologice. Alte obiective de interes turistic sunt: Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Băile Sărate, Salina Turda, Muzeul de Istorie. 

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014